Definitiile fanteziste ale PR-ului

La capitolul “nimic nou” notam definitiile fanteziste ale PR-ului. Nu ca nu ar fi de inteles, la un moment dat, cand vezi un auto-declarat coleg de breasla topaind ca un urangutan prin sala si spunand ca el nu crede ca social media e buna la ceva. Probabil i s-a parut ca Twitter wall-ul arata ca un prompter mai mare.

Purtam in continuare polemici lungi si foarte destructurate despre Print vs. Online. Ce ma mira este faptul ca nu reusim sa depasim nivelul in care cele doua sunt puse in opozitie si cresterea uneia este musai legata de moartea celeilalte.

Cred ca ar trebui sa discutam despre cum putem face afaceri in amandoua mediile, despre cum le putem face sa se sustina reciproc. Cred ca online-ul se vinde foarte prost cat timp are ca principal argument costurile scazute si/sau disparitia potentiala a printului.

Mai cred ca redactiile viitorului (era si asta un subiect de discutie) vor fi integrate, iar un singur jurnalist va trebui sa livreze content si pentru editia print si pentru editia online si pentru platformele de social media ale publicatiei.