experienta

Experienţa nu vine odată cu vârsta

Aproape zilnic mă izbesc, în activitatea mea, de ideea că dacă lucrez alături de o persoană mai vârstnică trebuie să-i dau dreptate şi să fac exact aşa cum îmi cere doar pentru simplul fapt că ar avea mai multă experienţă decât mine. Total greşit! Nu înţeleg şi nici nu găsesc logica ce a condus la ideea că dacă ai o vârstă respectabilă înseamnă că ai şi o experienţă bogată într-un anumit domeniu. Poate că experienţa vine odată cu munca, nicidecum odată cu trecerea anilor.

Cum poţi spune că acumulezi experienţă dacă te plafonezi în nişte idei ale secolului trecut, dacă te raportezi la standarde ale anilor din comunism sau dacă de-a lungul timpului nu ai făcut altceva decât să stai în fotoliul tău de directoraş de uzină şi să dai ordine subalternilor. Dacă ai lăsat timpul să treacă pe lângă tine şi nu te-ai adaptat noilor tendinţe şi standarde în munca pe care o faci, nu te-ai confruntat cu cazuri dificile şi actuale din care să rămâi cu ceva,  nu se poate numi că acumulezi cunoştinţe noi. Ori experienţa tocmai asta înseamnă.

Mi-e greu să cred că poţi deveni specialist într-un domeniu doar pe baza unor teorii pe care le citeşti din manualele de specialitate. La teorie toţi suntem maeştri, dar practica este cea care ne omoară. Nu poţi deveni un avocat, profesor, inginer sau preot bun dacă nu ai profesat şi nu te-ai perfecţionat mereu. Dacă nu ai pledat constant, dacă nu ai predat după cele mai noi metode, dacă nu ai folosit cele mai bune tehnici, dacă nu ai predicat pe înţelesu câtor mai mulţi oameni, degeaba te-ai albit la tâmple pentru că nu am ce să dobândesc din experienţa ta. Mă aleg, poate, doar cu ideea de a nu-ţi urma exemplul.

În vremurile în care trăim e foarte probabil ca unul de 30 de ani să aibă mai multă experienţă decât unul de 50 de ani, deci, să nu o mai aud pe aia cu “fă cum spune el că e mai bătrân, are mai multă experienţă şi ştie el ce zice”!