Copii

Mi-ar placea sa vad maine pe strada tineri care poarta tricouri cu El Cha

Nu pot sa ma abtin; trebuie sa zic si eu. Sunt un copil crescut cu “Memorialul durerii” si “Jurnalul fericirii” (plus povesti din familie despre cat de misto era prin puscarii in anii ’50) si am reactii alergice la o anumita categorie de simboluri. De exemplu la sepcile cu stea rosie in frunte si la tricourile cu Che Guevara, alintat cu tandrete de cubanezi “macelarul din La Cabaña“.

E trist sa vezi ca moartea atator oameni inseamna nimic. Doar in Romania a fost exterminata o intreaga clasa sociala, care ne lipseste atat de mult acum. Vorbim despre mii de oameni care nu scuipa pe strada, care nu vorbesc cu “ba”, care muncesc onest si care fac audiente la teatru, nu la reviste de paparazzi. Toti acestia sunt absenti dintre noi pentru ca niste baieti ca El Che, care purtau sepci cu stea rosie in frunte, au hotarat asa.

Mi-ar placea sa pot face o minune si sa modific peste noapte toate tricourile alea.