pr

Problema cu PR-ul

Institutiile culturale sunt cel mai bun exemplu de boala clientului. Des intalnita prin corporatii boala se manifesta prin supraestimarea interesului publicului fata de produsul/serviciul tau. Cum adica, de ce nu vrea toata presa sa scrie, pe prima pagina, despre ce iaurt bun produc eu?

Problema institutiilor culturale este ca se pozitioneaza, mental, in categoria institutii culturale. In timp ce ele joaca de fapt in categoria distractii/divertisment/timp liber. Iar treaba PR-ului si Marketing-ului de la un muzeu nu este sa ma aduca pe mine acolo (eu ma duc oricum), ci sa atraga public nou.

Este, bineinteles, jignitor sa ii spui unui angajat de la Opera ca el este concurent cu Stefan Banica, Paula Seling, Smiley, Andra, Sandra si alte fete cu un singur nume. Pot sa inteleg si de ce ar fi ofensator. dar, daca ne jucam de-a pragmatismul, cam asta stau lucrurile.

Cum atragem alt public? Iesim in strada, invatam sa vorbim ca ei, aflam ce ii motiveaza si ii atrage. Este mai complicat decat suna, dar nu este imposibil.

Exemplu: Fotografia de mai jos este dintr-o campanie a National Gallery, care a expus reproduceri ale unor tablouri celebre pe strazile din Londra. Sunt sigur ca nu le-au pus acolo ca sa le vada domnii din Camera Lorzilor.